România va beneficia de aproximativ un miliard de euro în perioada 2014-2020, din partea UE, pentru măsuri de prevenire a riscului de sărăcie şi a excluziunii sociale, a declarat, astăzi, ministrul Muncii, Rovana Plumb, în cadrul unui forum pe tema fondurilor europene, potrivit surselor de presă.
Autorităţile au identificat, ca nevoie de finanţare în acest domeniu al asistenţei sociale o sumă totală de aproximativ 2 miliarde euro, a precizat Plumb.
În strategia UE, până în anul 2020 România şi-a asumat două obiective majore: creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă pentru populaţia cu vârste între 20-64 de ani la 70% şi reducerea nivelului de sărăcie pentru 580.000 de persoane.
Pentru cadrul de programare bugetară 2014-2020 al UE, România va beneficia de fonduri în valoare de 1,34 miliarde euro prin programul operaţional ce acoperă capitalul uman, pentru creşterea ocupării forţei de muncă, respectiv pentru ocuparea de către tineri (211 milioane euro), iniţiative care combină ocuparea cu formarea profesională.
La acestea vor fi subvenţionate completări de fonduri din bani europeni pentru: subvenţii de ucenicie (250 euro/lună/persoană), subvenţii de stagii (300 euro/lună/persoană), stimularea angajatorilor prin subvenţii pentru recrutarea tinerilor absolvenţi (200 euro/lună/persoană), acordarea de prime de mobilitate tinerilor (250 euro/lună) şi prime de instalare (1.000 euro/lună).
De asemenea, potrivit datelor prezentate de Ministrul Muncii, sunt vizate măsuri de stimulare a tinerilor pentru iniţierea afacerilor şi crearea de IMM-uri. Acestea includ: pachete integrate de 25.000 euro/pachet (pe sistem de vouchere), subvenţii pentru crearea de microîntreprinderi (pachete integrate cu o finanţare de 25.000 euro/pachet).
Rovana Plumb a menţionat totodată posibilitatea externalizării unor servicii oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, dar şi faptul că a sesizat că o mare parte din programele de formare profesională nu au informaţii în privinţa numărului celor care au beneficiat şi al celor care se regăsesc pe piaţa muncii.
Aceasta a declarat: "Deşi s-au făcut programe de formare pentru meserii pe care eu le respect, instalatori, tâmplari, dulgheri, s-au făcut doar cursuri de training, fără să existe ceva pragmatic, concret, de exemplu o trusă pentru instalatori, care, odată ce ar fi absolvit acest curs, s-ar fi putut înscrie în categoria persoanelor fizice autorizate şi ar fi putut să-şi desfăşoare meseria într-un mod concret".