UN PROIECT PROPACT 2005: Program naţional pentru dezvoltarea familiei ţărăneşti

Sindicatul naţional al ţăranilor şi proprietarilor români - PROPACT 2005 intenţionează să lanseze un program naţional care vizează dezvoltarea familiei ţărăneşti, în condiţiile în care peste 43% din români locuiesc la sate.

""După 1990 nimeni nu a făcut nimic pentru cea mai mare parte a acestor oameni care trăiesc într-o sărăcie cumplită. Programele europene derulate până în prezent în satul românesc s-au adresat fermierilor şi nu familiilor ţărăneşti care au doar o bucată de pământ în jurul casei şi care reprezintă mijlocul de bază al existenţei lor zilnice"" , a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PROPACT 2005, Dan Drăghici, citat de Rompres.

Programul PROPACT 2005 încearcă să găsească soluţii pentru astfel de familii care pot să îşi gospodărească superior grădina din jurul casei, astfel încât să câştige sigur şi destul de bine. ""Ţăranii nu vor fi fermieri, ci vor fi nişte agricultori care vor produce suficient pentru familia sa, dar obligatoriu şi pentru a câştiga să ducă o viaţă decentă"", a precizat preşedintele PROPACT. Acesta a arătat că au fost deja propuse anumite module specifice satului româ-nesc, zonei geografice, numărului de familii pe baza unor studii de fezabilitate realizate cu firme de consultanţă.

""Din păcate rămâne de rezolvat problema finanţării, în care trebuie să se implice şi guvernul. Noi am contactat deja anumite consorţii internaţionale - americane şi elveţiene - care sunt interesate să investească în aces-te miniafaceri pe terenurile ţăranilor, din jurul caselor, numai că au nevoie de garanţii guvernamentale pentru investiţiile lor"", a spus preşedintele Drăghici. Potrivit programului Propact, valorile minifermelor propuse se situează între 30.000 - 80.000 de euro. Acestea prevăd înfiinţarea de ciupercării combinate cu sere de flori şi legume, căpşunării, eleştee cu peşte, creşterea iepurilor de casă şi a nutriilor, potârnichi, fazani. Modulele economice propuse de PROPACT pentru familiile ţărăneşti se referă şi la mici întreprinderi de prelucrarea soiei, a laptelui, mici carmangerii, pentru fabricarea ţuicii şi a pălincii precum şi pentru prelucrarea florei şi faunei spontane şi a plantelor medicinale.