UNPR cere Guvernului orientarea spre investiţii a fondurilor primite de la UE

Împrumutul de 20 de miliarde euro la care ţinteşte actualul guvern reprezintă intrarea pe o spirală periculoasă a îndatorării externe, consideră Marian Petre Miluţ, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român (UNPR).

Aceast lucru nu este cauzat neapărat de datoria publică foarte mare (ea va reprezenta circa 30% din PIB, adică în limitele acceptate de Uniunea Europeană), ci de modul neproductiv în care vor fi utilizaţi banii, apreciază domnia sa.

Uniunea Naţională a Patronatului Român solicită Guvernului direcţionarea spre investiţii şi spre finanţarea întreprinzătorilor români a fondurilor primite de la Uniunea Europeană, adică cinci miliarde euro din sumele contractate. Investiţiile directe ale statului, în special în infrastructură, sunt singura soluţie pentru depăşirea crizei economice, apreciază reprezentantul UNPR. De asemenea, finanţarea întreprinzătorilor români ar însemna relansarea creditării, cu efecte pe termen lung asupra creşterii economice şi ar conduce la scăderea şomajului, mai consideră domnul Miluţ.

Preşedintele UNPR susţine că datoria publică a fost relativ mică până anul acesta, pentru că necesarul de finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar şi de cont curent s-a obţinut din vânzarea de active ale statului. "Trăgând o linie acum, când practic nu mai este nimic de vândut (în afară poate de CEC, iar UNPR s-a opus întotdeauna vânzării ultimei bănci româneşti), observăm dezastrul în care am ajuns", a explicat domnia sa, care a adăugat: "Banii obţinuţi din nenumăratele privatizări, alături de alţi 10 miliarde euro împrumutaţi deja, nu se regăsesc deloc în investiţii. Nu s-au construit autostrăzi, nu s-a refăcut infrastructura de transporturi sau de energie electrică, practic sume uriaşe au intrat într-un sac fără fund al risipei bugetare".

Lipsa investiţiilor directe ale statului a condus însă la un alt tip de datorie externă, care de data aceasta este foarte mare: este vorba despre datoria negarantată public, datoriile populaţiei şi ale companiilor, a menţionat Petre Miluţ. Domnia sa a adăugat: "Acestea depăşesc acum 60 de miliarde de euro şi reflectă lipsa de performanţă a economiei româneşti. Pentru că ramuri importante ale producţiei industriale nu mai sunt reprezentate în ţara noastră, creditele făcute de firme şi de populaţie au finanţat cu preponderenţă importurile, cu consecinţe dezastruoase: deficit de balanţă comercială şi deficit de cont curent".

Politica iresponsabilă de îndatorare continuă prin împrumuturile contractate anul acesta, se precizează în comunicatul UNPR: "Cele 20 de miliarde de euro vin să acopere din nou găurile din economie. Aceşti bani nu sunt direcţionaţi spre investiţii, ci spre constituirea rezervei minime de valută. De asemenea, aşa cum chiar premierul afirma, împrumuturile vor menţine sistemul public de salarii şi de pensii pe linia de plutire", mai atrage atenţia reprezentantul Uniunii Patronatului Român.

Acesta atrage atenţia că cea mai proastă soluţie de infuzie de lichidităţi în piaţă este eliberarea pe termen scurt a depozitelor obligatorii ale băncilor comerciale. Planul Executivului de a finanţa rezerva valutară din împrumuturi externe şi de a reduce de la 40% la 0% rezervele minime obligatorii impuse bancilor pentru pasivele în valută cu scadenţă reziduală de peste doi ani este un eşec previzibil, susţine domnul Miluţ. Domnia sa consideră că băncile comerciale vor exporta către băncile-mamă cele şase miliarde de euro obţinuţi astfel sau îi vor folosi nu pentru creditare ci pentru speculaţie pe monedă, aşa cum fac acum. Soluţia este sprijinirea mediului economic prin investiţii directe de capital după modelul SUA, al Marii Britanii, Italiei, ş.a. susţine reprezentantul UNPR.