ANALIZĂ: Piaţa petrolului, la limită în urma evenimentelor din Irak

Pieţele de petrol au fost relativ calme săptămâna aceasta, petrolul Brent stabilizându-se într-o marjă ca urmare a vârfului de săptămâna trecută. Regruparea a fost determinată de noile îngrijorări legate de stabilitatea Irakului în urma atacurilor militanţilor sunniţi din nordul şi vestul ţării, consideră Ole Sloth Hansen, specialist al Saxo Bank în investiţii pe pieţele de mărfuri, într-o analiză trimisă astăzi redacţiei.

În ultimii ani, Irak a devenit un producător-cheie din OPEC, simultan cu scăderea bruscă a exporturilor din Libia. Deocamdată, regiunile-cheie pentru producerea petrolului din nord-estul Irakului, controlate de kurzi, şi cele din sud, controlate de şiiţi, rămân relativ calme, iar acest lucru a ajutat petrolul Brent să se stabilizeze în intervalul 112-114 dolari/baril. Totuşi, cu o producţie de 3,3 milioane barili/zi în joc, piaţa este "destul de nervoasă", apreciază Hansen.

Analistul aminteşte că, până acum, militanţii au reuşit să intre în Baija, cea mai mare rafinărie din Irak, fiind raportate daune, însă exporturile prin Turcia (la nord) şi Basra (la sud) nu sunt afectate, "ceea ce explică starea de calmitate actuală de pe piaţă".

În ultimii doi ani, Irak a ajuns al doilea cel mai mare producător OPEC, timp în care întreruperile de aprovizionare din Libia şi embargoul împotriva Iranului a dus la o scădere a producţiei combinate a acestor două ţări cu aproximativ 2,4 milioane barili/zi de la începutul Primăverii Arabe, la sfârşitul lui 2010. În aceeaşi perioadă, producţia irakiană de petrol a crescut cu aproape 1 milion barili/zi. Până acum, guvernul de la Bagdad a fost foarte încrezător în perspectiva unei producţii şi mai mari. De la nivelurile actuale de aproximativ 3,3 milioane barili/zi, executivul irakian se aşteaptă la o creştere spre 4 milioane până la sfârşitul anului şi până la 7 milioane până la finele lui 2016.

"Aceste ţinte par acum de neatins, ceea ce măreşte presiunea asupra Arabiei Saudite de a creşte producţia pentru a evita înăsprirea prea mare a pieţelor de petrol, mai ales în următorul trimestru ce cuprinde perioada cu cea mai mare cerere. Arabia Saudită a declarat recent că ar prefera ca preţul unui baril de petrol să fie în intervalul 95-110 dolari/baril, cumva sub nivelurile actuale", mai scrie Ole Sloth Hansen.

Analistul apreciază că, în ciuda grijilor din prezent, opinia publică a fost martora unei volatilităţi scăzute a preţurilor la petrol în ultima vreme, mai scăzută decât în orice altă perioadă din istoria recentă. Creşterea bruscă în producţia non-OPEC, în special în SUA, a ajutat la îndepărtarea unor griji legate de întreruperile cu aprovizionarea din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii.

"Am fost martorii unor situaţii grave din punct de vedere geopolitic din 2011 încoace, dar impactul acestora a avut ca rezultat reacţii, din punct de vedere al preţului, din ce în ce mai mici. Dacă actuala criză se menţine la acelaşi nivel, ar trebui să ne aşteptăm ca păcura Brent să nu fie mai mult de 115 USD, în timp ce orice ameninţare reală asupra rezervelor ar putea duce la vârfuri de nivelul anului 2011 sau 2012 sau chiar peste. Nimic nu este bătut în cuie şi, luând în considerare fondul de protecţie comunitar care deţine din nou recordul la expunere îndelungată pe piaţă, orice mişcare către rezolvarea problemei ar putea avea ca rezultat scăderea preţului cu 5 până la 10 USD/baril", conchide Hansen.

Analistul subliniază că acest lucru ar mai scădea prima de risc geopolitic, dar nu în întregime, datorită faptului că Libia încă produce la mai puţin de 15% din capacitate.