• Update 19:51 Daniel Constantin: "Aproape 50% din producţia de legume vândută în hipermarketuri este de provenienţă românească"
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat, astăzi, în conferinţa Agri-business pe profit, că aproape 50% din producţia de legume vândută în hipermarketurile din ţara noastră este de provenienţă românească.
"Astăzi, peste 40%, aproape de 50 la sută din producţia vândută în hipermarketuri este de provenienţă românească. S-au îmbunătăţit foarte mult lucrurile în ultima perioadă. Marile magazine au nevoie de continuitate, de producţie constantă, de calitate", a explicat ministrul Agriculturii.
În ceea ce priveşte finanţarea a 35 de depozite destinate sectorului legume-fructe, Constantin a spus că proiectele s-au depus până în luna februarie a acestui an şi că totul se află încă în faza de evaluare.
"Hipermarketurile astăzi solicită producţii constante pentru a vinde şi, astfel, n-ar mai face importuri, dar cu o calitate foarte bună şi care să fie găsite 12 luni pe an, nu 4 - 5 luni, aşa cum avem noi", a conchis Constantin.
---
• Update 14:02 Dorin Cojocaru, APRIL: "Băncile trebuie să aibă o viziune clară asupra pieţei"
Pentru a preîntâmpina ridicarea cotelor de lapte din 2015, fermierii, procesatorii şi băncile trebuie să lucreze împreună, potrivit preşedintelui Asociaţiei Patronale a Laptelui din România (APRIL), Dorin Cojocaru. "Băncile trebuie să vină în sprijinul actorilor din industria laptelui cu o viziune clară asupra pieţei într-un mediu de afaceri sănătos", a argumentat domnul Cojocaru în cadrul conferinţei "Agri-Businesss pe profit", organizată de ziarul BURSA. Domnia sa a punctat faptul că acest an a fost foarte profitabil pentru sectorul zootehnic, dar acest lucru s-a întâmplat doar datorită producţiilor bune vegetale care au dus la un preţ relativ stabil şi mic. "Anul 2013 este anul fermei de vaci de lapte. Dar nu putem uita că anul trecut crescătorii de animale au fost foarte decapitalizaţi", a spus preşedintele APRIL.
Potrivit calculelor APRIL în ţara noastră există 680.000 de fermieri mici, crescători de animale, însă dintre aceştia doar 75.000 îşi introduc laptele colectat în circuitul economic. La rândul lor dintre aceştia doar 15.000 de fermieri nu au lapte conform cu normele europene. Din acest motiv, Dorin Cojocaru a spus: "Nu avem nevoie de încă un an de derogări de la Comisia Europenă".
----
• Update 13:55 Narcis Somesfalean, Valtec Tractors: "Autofinanţarea este cel mai ieftin mod de finanţare"
Autofinanţarea reprezintă cel mai ieftin mod de finanţare, este de părere Narcis Somesfalean, preşedintele Valtec Tractors România, distribuitor autohton de tractoare.
Potrivit domniei sale, autofinanţarea este o sursă stabilă de fonduri, care îndepărtează organismele financiare, asigură independenţa investiţiei şi elimină, printre altele, riscul gajului asupra capitalurilor proprii.
"Autofinanţarea nu este un lucru uşor, ci unul dificil, bazat pe capacitatea de management a firmei respective, care trebuie să fie unul performant", a menţionat domnul Somesfalean, subliniind că 90% dintre întreprinderile mici şi mijlocii se autofinanţează.
Domnia sa a mai spus că, în cadrul firmelor agricole, poate fi remarcată lipsa canalelor de desfacere, costurile ridicate, scăderea productivităţii la hectar.
În cadrul unor firme agricole, există simptome care indică apariţia unor perioade de criză financiară, a menţionat reprezentantul Valtec Tractors, enumerând câteva dintre acestea: rezultatele financiare mediocre sau negative după cel puţin trei bilanţuri consecutive, variaţiile ciclice ale unor preţuri, relaţia cu furnizorii în continuă degradare, creşterea perioadei de eşalonare a creditelor-furnizor.
----
• Update 13:42 Anca Mitroi: "Agricultura - domeniu prioritar pentru BCR Leasing"
Agricultura incită un interes real pentru finanţatori şi reprezintă un domeniu prioritar pentru BCR Leasing. Anca Mitroi, directorul adjunct al direcţiei vânzări din BCR Leasing a precizat: "Agricultura a performat şi pe timp de criză, ceea ce i-a adus un grad de risc financiar mai scăzut. O altă oportunitate din agricultură este necesitarea reală de modernizare a acestui sector. În România, o fermă are în medie patru utilaje agricole faţă de Polonia unde această medie este de 88".
Reprezentantul BCR Leasing susţine că există un potenţial real de modernizare a sectorului nostru agricol. 2013 a fost un an bun pentru agricultură, unde producţia a crescut cu 13 miliarde de lei, a subliniat Anca Mitroi, adăugând că există şanse ca o parte din aceşti bani să fie alocată investiţiilor în echipamente şi utilaje.
Încurajatoare pentru finanţatori este şi creşterea exporturilor de grâu şi porumb. Deloc de neglijat este şi interesul crescut al investitorilor străini pentru agricultura noastră.
---
• Update 13:40 Achim Irimescu: "Fără tineri în agricultură, mâine nu vom avea mâncare"
Autorităţile trebuie să acorde o atenţie deosebită tinerilor agricultori şi să-i sprijine în demersurile lor de dezvoltare, este de părere Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, considerând că "fără tineri în agricultură, mâine nu vom avea mâncare".
Domnia sa consideră, de asemenea, că băncile nu mai pot continua să neglijeze sectorul agricol, atât de important pentru dezvoltarea economică a ţării.
Potrivit oficialului, finanţarea este una dintre marile probleme din sectorul agricol: "Dacă înainte aveam un buget de 300-400 de milioane de euro, acum am ajuns să alocăm anual de zece ori mai mult, adică 3-4 miliarde euro, însă tot este puţin". Domnia sa consideră că ar fi bine ca ţara noastră să aibă un singur fond mutual pentru asigurarea fermierilor în cazul unor calamităţi naturale sau al unor dăunători, astfel încât capitalul strâns să fie considerabil.
Achim Irimescu a precizat că autorităţile noastre intenţionează să lanseze Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în cea de-a doua parte a anului viitor, până atunci trimiţând fiecare capitol Comisiei Europene spre avizare.
Comisia Europeană nu este de acord, deocamdată, cu proiectul nostru referitor la vânzarea terenurilor către persoanele fizice, a mai menţionat secretarul de stat. Acest document prevede, printre altele, ca persoanele fizice să poată cumpăra maxim 100 de hectare de teren şi să aibă o experienţă în domeniu de cinci ani. În prezent, străinii persoane fizice nu pot achiziţiona terenuri agricole în ţara noastră, această interdicţie expirând la 1 ianuarie 2014.
O ameninţare cu care se confruntă agricultura noastră priveşte condiţiile artificiale. Legat de acest fapt, domnul Irimescu a precizat: "Există un mare risc ca CE să apeleze la o penalizare forfetară. Sunt cazuri, la noi, de condiţii artificiale pe mai multe măsuri. Este o nouă marotă folosită de Comisia Europeană pentru a penaliza şi recupera banii de la statele membre, iar România este un caz edificator în acest sens".
Oficialul a subliniat că instabilitatea de la nivelul ministerului de resort, unde ministrul a fost schimbat şi la 2-3 luni, este nocivă pentru buna desfăşurare a activităţii de la nivelul echipei din instituţie.
----
• Update 13:17 FGCR: Contracte de finanţare de peste 300 milioane euro pentru agricultori, anulate
Numeroşi întreprinzători agricoli au pierdut contracte de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, valoarea acestora ridicându-se la 300 de milioane de euro, potrivit cifrelor Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), afirmă doamna Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Domnia sa menţionează că 60% din aceste contracte au fost anulate pentru că nu a existat finanţare din partea băncilor, iar restul de 40% - din alte cauze, precum dispariţia terenului sau reevaluarea capacităţii financiare a beneficiarului fondurilor.
Veronica Toncea a precizat că, săptămâna trecută, comisia de creditare a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) a propus unele modificări la convenţia de lucru cu băncile comerciale privind pachetele de produse pe care le garantează FGCR. Acestea privesc, în primul rând, garantarea achiziţiei de terenuri de către fermieri.
----
• Update 12:37 Robert Rekkers: "Marii fermieri sunt supraîndatoraţi din cauza suprafinanţării bancare"
Marii agricultorii au fost suprafinanţaţi de bănci şi acum se află în situaţia de a fi supraîndatoraţi în timp ce fermerii mici şi medii abia au acces la acest tip de finanţare, potrivit directorului general al Agricover Credit IFN, parte a grupului Agricover. Domnia sa a precizat că ţara noastră are o lungă tradiţie de bănci ce s-au axat în ultimii 150 de ani pe agricultură, dar nici una nu mai există însă, fermierii aflându-se în situaţia de a cere finanţare de la bănci universale. "Faptul că fermierii se adresează băncilor comerciale universale nespecializate pentru a-şi finanţa afacerile agricole creează o serie de complicaţii deoarece acestea nu înţeleg nici agricultura nici valoarea activelor din acest domeniu", a explicat oficialul.
Potrivit domnului Rekkers, agricultura românească are nevoie de o abordare care oferă soluţii financiare echilibrate. Cumulat, acestea implică existenţa unei instituţii financiare specializate, puternic capitalizate, o birocraţie redusă prin operativitate şi decizii rapide, precum şi produse inovative. "O problemă recurentă a agriculturii româneşti este reprezentată de faptul că fermierii nu sunt implicaţi în acest proces de finanţare şi nu au acces la know-how în acest domeniu", a adăugat Rober Rekkers. În opinia domniei sale, Agricover Credit IFN îndeplineşte mare parte dintre aceste condiţii.
---
• Update 12:02 Sorin Minea: "Cooperativele - o soluţie salvatoare pentru micii fermieri"
Organizarea fermierilor mici şi medii în cooperative este o soluţie care le poate asigura nu numai supravieţuirea pe timp de criză, ci şi un nivel de venituri mult mai bun, apreciază Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta).
Domnia sa consideră că principala problemă din agricultură este reprezentată de faptul că fermierii nu vorbesc pe o singură voce: "Putem să discutăm despre banii care se dau pentru agricultură zile întregi şi tot nu ajungem la un consens. Politizarea excesivă ne-a adus unde suntem. Toată naţia s-a politizat şi poartă un război care nu-i aparţine. Ne concentrăm pe ce nu trebuie. Europa ne dă bani, dar nu ni-i bagă în sac".
Domnul Minea a subliniat că sectorului agricol îi lipseşte o strategie corectă de atragere a fondurilor: "Nu există o viziune, un business-plan. În România, toată lumea ştie să facă orice. Avem pensiuni cât să ocupăm jumătate din Europa. Stau goale. În industrie sunt fabrici care se închid sau se vând că nu au piaţă de desfacere. Toate astea pentru că atragem fonduri dar nu există o viziune a afacerilor pe termen lung".
Preşedintele Romalimenta a îndemnat fermierii să se organizeze în asociaţii şi a atras atenţia că nu este suficient de bine exploatat potenţialul imens al ţării noastre pe agricultura bio şi pe turism.
----
• Update 11:59 Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial: "Învinuiesc Ministerul Agriculturii că nu avem un program naţional de dezvoltare rurală"
Noua politică agricolă comună urmează să intre în vigoare la începutul anului viitor, iar ţara noastră nu are un program naţional de dezvoltare, potrivit afirmaţiilor consilierului prezidenţial Adrian Rădulescu, care consideră că vinovat de această situaţie este Ministerul Agriculturii.
"Suntem cu două luni înainte de începerea noii politici agricole comune (n.r. care se va derula în intervalul 2014-2020) şi nu avem un program naţional de dezvoltare rurală", a afirmat domnul Rădulescu, adăugând: "Nu învinuiesc de această situaţie actuala conducere a Ministerului Agriculturii, ci pe toţi cei care au trecut pe acolo. Actualei conduceri a Ministerului îi reprosez doar că nu a încercat să elaboreze programul curent de dezvoltare rurală cu principalii actori din piaţa agricolă: bănci, fonduri de garantare, fermieri, organisme de implementare".
Domnul Rădulescu a mai atras atenţia asupra "risipirii banilor" pe un număr prea mare de măsuri ce beneficiază de fonduri europene. "Dacă vrem să risipim banii, mai facem 40 de măsuri. Dacă nu vrem să-i risipim, atunci elaborăm 5-6 măsuri, pe care să le limităm la anumite investiţii", a menţionat Adrian Rădulescu.
----
• Update 11:27 Laurenţiu Baciu, LAPAR: "Încă avem o agricultură rudimentară"
Încă avem o agricultură rudimentară, departe de ceea ce ar trebui să fie, consideră Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Domnia sa a precizat: "Dacă nu gestionăm eficient puţinii bani pe care îi avem rămânem undeva la nivelul anilor '21. Încă mai avem în dotare utilaje care ar trebui să fie la muzeu. În România, încărcătura pe tractor este de circa 55 de hectare, în timp ce Ungaria are o încărcătură de 15 hectare pe tractor, iar Austria - 5 hectare. Şi acesta este un criteriu care contribuie la o agricultură performantă".
Potrivit domnului Baciu, printre alte inconveniente din sector se numără volumul importurilor, care este cu 15-20% mai mare decât în alte ţări, dar şi preţul motorinei, care se ridică la 1,2-1,3 euro pe litru, la noi, faţă de 70-80 de cenţi litrul, în alte ţări europene.
Creditarea este o altă problemă pe care agricultorii o întâmpină în activitatea lor, întrucât dobânzile bancare ajung la 10-12%, comparativ cu nivelul de 4-5% practicat la împrumuturile acordate de alte ţări sectorului agricol.
"S-a trâmbiţat mult că anul acesta a fost foarte bun din punct de vedere agricol. Un raport european arată că producţia din 2013 a crescut cu 2,5-13% faţă de cea din 2012. Nu înţelegem de ce preţurile din agricultură au crescut cu 50%, în timp ce în celelalte state europene preţurile au scăzut proporţional cu nivelul de creştere a producţiei", a mai subliniat Laurenţiu Baciu, adăugând că gestionarea fondurilor europene a fost una slabă.
În opinia domniei sale, fondurile europene ar trebui investite mai degrabă în domeniul irigaţiilor, în dezvoltarea rurală, cercetare, procesare, în exploatarea agricolă decât în crescătorii de "struţi şi melci".
"Dacă din construirea unei fabrici avem profit în mai mulţi ani, o investiţie în agricultură poate scoate bani într-un an", a conchis Laurenţu Baciu.
----
Ministerul Agriculturii a luat, în ultima perioadă, mai multe măsuri în domeniul dezvoltării rurale. Una din acestea vizează încurajarea asocierii micilor fermieri care deţin fiecare sub 5 hectare de teren.
Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a declarat: "Trebuie să ieşim din zona de subzistenţă şi să producem pentru piaţă. De aceea vrem să introducem plata redistribuită pentru primele 30 de hectare în exploatare şi să dăm o sumă ceva mai mare. Primele hectare vor fi plătite mai mult decât restul. Plata redistribuită cu alocări mai mari va fi aplicată celor care deţin peste 5 hectare. Vrem să stimulăm asocierile dintre micii fermieri. Iar cei care deţin sub 5% vor primi sume cu 20-30% mai mici faţă de cei care au peste 5 hectare. Astfel, vrem să stimulăm asocierile dintre micii fermieri".
Domnia sa a precizat că structura exploataţiilor nu este cea dorită de ţara noastră întrucât sunt 800.000 de fermieri cu până la 5 hectare de teren dintr-un total de circa 1,4 milioane fermieri. Ministerul Agriculturii doreşte să încurajeze asociaţiile de mici fermieri, care să poată atrage mai multe fonduri europene, dar să şi aibă o capacitate mai mare de finanţare.
Daniel Constantin susţine că tinerii fermieri sunt privilegiaţii politicii agricole comune şi în perioada 2014-2020. Ei vor primi un sprijin pe suprafaţă cu 25% mai mare dacă au minim 25 de hectare. "Dorim să introducem această măsură pentru o perioadă de cinci ani pentru ca tinerii fermieri să fie stimulaţi să rămână în mediul rural. Pe Pilonul II suma poate să crească şi la 70.000 de euro, în funcţie de buget", a subliniat domnul Constantin.
De asemenea, micii fermieri au 10% din plafonul alocat anual ca să opteze pentru plata simplificată. Potrivit ministrului Agriculturii, există multe erori în completarea cererilor de plată la micii fermieri, mai sunt şi probleme de cadastru, astfel încât autorităţile vor să ia măsuri pentru simplificarea birocraţiei de accesare a fondurilor.
Daniel Constantin a mai spus că, pentru ţara noastră, există o decizie finală ca pentru Dezvoltarea Rurală să crească de la 75 la 80% cofinanţarea din fondurile europene. În prezent, gradul de absorbţie pe dezvoltare rurală este de 62,5%, a mai declarat domnia sa.
Ministrul Agriculturii a mai anunţat că de mâine încep plăţile unui avans de 50% către fermieri, din sprijinul de 61 de euro pe hectare: "Vrem să plătim circa 600 milioane de euro în circa două săptămâni, ca să putem să avem rambursările de la Comisie în ianuarie. Banii aceştia pentru avans vin din Trezorerie şi îi vom recupera de la Comisie. De anul viitor. Subvenţia la hectar va fi de 160 de euro".
A fost aprobată recent şi reintroducerea plăţii subvenţiei pentru motorină pentru că fermierii au avut probleme cu preţurile scăzute în acest an, mai spune ministrul Agriculturii.