Klaus Iohannis va rămâne precaut cu privire la gazele de şist şi va încerca să evite orice fel de discuţii în contradictoriu pe acest subiect, după ce va prelua fotoliul de preşedinte de la Traian Băsescu, ne-a declarat, ieri, activistul George Epurescu, preşedintele Asociaţiei "România fără ei".
Domnia sa ne-a precizat: "În discursul său politic, Iohannis a spus că va respecta parteneriatele externe, printre care şi cel cu Statele Unite ale Americii, astfel că nu mă aştept să se opună explorării şi exploatării gazelor de şist. Iohannis trebuie să nu uite că lumea l-a votat dintr-o ură imensă faţă de Ponta şi să ţină cont de poziţia ei faţă de aceste resurse energetice".
Activistul ne-a mai spus că, în a doua zi de mandat a preşedintelui Iohannis, îi va prezenta un dosar cu materiale ştiinţifice privind gazele de şist pentru a se documenta, întrucât nu crede că viitorul lider de la Cotroceni este familiarizat cu problema.
"Momentan, Klaus Iohannis nu-şi permite să adopte o poziţie tranşantă privind gazele de şist", crede domnul Epurescu, subliniind că noul preşedinte va continua să tempereze subiectul şi, pe viitor, se va afla de partea hotărârilor judecătoreşti care vor da dreptate comunităţilor locale în procesele cu Chevron.
La rândul său, Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul" consideră că Iohannis nu are destule informaţii despre gazele de şist: "Am văzut că domnul Iohannis susţine explorarea, dar nu şi exploatarea gazelor de şist, însă sunt convins că nu are informaţii suficiente despre niciunul din aceste procese".
Klaus Iohannis este dator faţă de oamenii care au ieşit să-l susţină în stradă să organizeze o dezbatere pe tema gazelor de şist, ne-a declarat Nicuşor Dan, subliniind că situaţia proceselor dintre comunităţile locale din Vaslui şi Chevron este o bătaie de joc la adresa cetăţenilor.
Domnia sa ne-a menţionat: "Eu sunt foarte ataşat de poziţia Germaniei faţă de gazele de şist, care nu vrea să exploateze aceste resurse până în 2021 şi până nu vor schimba cadrul legal pentru a avea proceduri suficient de precise, astfel încât să nu existe prejudicii de mediu". Activistul consideră că şi noul preşedinte ar trebui să adopte această atitudine a Germaniei faţă de subiectul gazelor de şist.
Unele organizaţii non-guvernamentale care sunt împotriva fracturării hidraulice au fost prezente la recentele proteste din Bucureşti şi din ţară pentru susţinerea românilor din diaspora care nu au reuşit să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
• Riza, Greenpeace: "Iohannis ar putea susţine valorificarea gazelor de şist"
Pe de altă parte, Alexandru Riza, manager de campanii al Greenpeace România, susţine că este greu de prevăzut care va fi programul lui Klaus Iohannis pentru gazele de şist. Totuşi, având în vedere că este un preşedinte de "dreapta", care favorizează investiţiile, iar explorarea şi exploatarea gazelor de şist pot fi considerate investiţii consistente, activistul Greenpeace consideră că domnul Iohannis va sprijini valorificarea acestor resurse.
"Totodată, nu cred că Iohannis se va pronunţa tranşant pe marginea acestui subiect, ţinând cont de toate controversele din jurul gazelor de şist", a conchis domnul Alexandru Riza.
Premierul Victor Ponta a precizat, recent, că ţara noastră nu ar dispune de gaze de şist şi că "ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem". Activistul George Epurescu a declarat atunci, pentru ziarul Bursa, că declaraţia primului ministru a fost o petardă electorală pentru a evita dezbaterea dinaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale pe această temă.
La rândul său, Alexandru Riza ne-a precizat că Greenpeace a cerut Guvernului documentele oficiale care au stat la baza declaraţiilor premierului potrivit cărora România nu ar avea gaze de şist. Însă, domnia sa ne-a spus că Executivul nu a transmis, până acum, un răspuns la solicitarea Greenpeace.
Autorităţile germane au anunţat, ieri, că nu intenţionează să ridice interdicţia cu privire la fracturarea hidraulică, după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora Berlinul are de gând să elimine barierele pentru extracţia de gaze de şist şi să permită efectuarea de foraje pentru realizarea de studii, transmite Reuters.
În prezent, Germania are de gând să permită fracturarea hidraulică numai la adâncimi de peste 3.000 de metri, pentru a se asigura că nu există niciun pericol pentru rezervele de apă. Der Spiegel susţine că această limită de adâncime urmează să fie eliminată.
Potrivit Agerpres, un purtător de cuvânt de la Ministerul german al Mediului a dezminţit informaţiile apărute în Der Spiegel, dar a adăugat că nu poate exclude posibilitatea ca, la un moment dat, fracturarea hidraulică să fie permisă în Germania având în vedere că tehnologia progresează.
Industria germană este un apărător al gazelor de şist, fiind îngrijorată de posibilitatea ca avantajul său competitiv să fie afectat de creşterea costurilor cu energia în timp ce pe piaţa din SUA preţurile energiei scad ca urmare a exploatării gazelor de şist.