GUVERNUL TAIE 1,6 MILIARDE LEI DE LA TRANSPORTURI, LA RECTIFICAREA BUGETARĂ Pârvan: "Incompetenţa Ministerului Transporturilor nu trebuie tolerată"

Actualizare 13:00 Ponta: "Stăm prost la lucrările în infrastructură şi e o realitate veche"

România stă prost la lucrările de infrastructură, dar e o realitate veche, a afirmat premierul Victor Ponta, el precizând totodată că un "circ politic" nu va rezolva situaţia, ci problemele se pot soluţiona în primul rând prin pachetul de legi privind achiziţiile publice ce va fi aprobat marţi.

La începutul şedinţei de Guvern în care se aprobă rectificarea bugetară, premierul Victor Ponta a enumerat mai mult elemente care, în opinia sa, sunt "de succes", pozitive, dar le-a spus miniştrilor că el nu vrea să vadă doar "partea plină a paharului, ci vrea să vadă "partea goală", şi anume cea referitoare la lucrările de infrastructură.

"Stăm prost şi e o realitate veche pe care putem să o transformăm într-un circ politic, să cerem: «Ce-i cu autostrada Orăştie-Sibiu?» şi să spunem: «Da, în 2010, cei care astăzi strigă, au proiectat-o prost!», dar nu rezolvăm asta doar din ceartă, ci rezolvăm în primul rând prin pachetul de legi privind achiziţiile publice, pe care astăzi îl avem în primă lectură şi marţi îl adoptăm în şedinţa de Guvern şi îl trimitem în Parlament", a spus Ponta.

(A.C.)

----------------

Guvernul taie peste 1,6 miliarde lei de la bugetul Ministerului Transporturilor, la cea de-a doua rectificare a anului în curs, după cum arată proiectul care era postat, ieri, la ora redactării articolului, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, pe parcursul zilei de ieri au existat mai multe variante ale proiectului de rectificare bugetară.

Documentul studiat de noi arată că şi bugetul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri va fi diminuat, pe sold, cu 108,1 milioane lei, alocându-se 93,1 milioane lei, în principal pentru plata restanţelor la ajutoarele de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii şi investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat şi pentru unele exproprieri.

Potrivit proiectului de rectificare de pe site-ul MFP, veniturile bugetului general consolidat cresc cu 2,6 miliarde lei - aceeaşi sumă cu care se majorează, pe sold, şi cheltuielile bugetare, deficitul bugetului general consolidat menţinându-se la minus 13 miliarde lei, respectiv 1,85% din PIB.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Omenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră că, atâta vreme cât Ministerul Transporturilor nu a cheltuit banii pentru realizarea de proiecte în domeniu, este normal să fie transferate resurse din bugetul acestuia în buzunarul altor instituţii.

Domnia sa ne-a declarat: "Noi nu ştim să facem un buget fără să ajungem la rectificări. Anul acesta, suntem deja la a doua rectificare, ceea ce înseamnă că avem o conducere deficitară a execuţiei bugetare. Proiectul actual nu vine cu nimic nou, nu este o rectificare surprinzătoare.

Este normal să se ia bani de la transporturi, pentru că nu trebuie să tolerăm atâta incompetenţă într-un minister unde nu există capacitatea şi competenţa să se realizeze vreun proiect.

Sunt şi ministere unde au fost alocate sume de bani, cum ar fi sănătatea sau educaţia, pentru că aici au avut loc creşteri salariale şi sumele trebuie recuperate".

Analistul economic Aurelian Dochia remarcă importanţa faptului că deficitul bugetar rămâne la 1,8% din PIB, după noua rectificare, în condiţiile în care exista riscul ca deficitul să depăşească această limită.

"Cu toate acestea, datele pe 2016 arată că indicatorul respectiv rămâne sub semnul întrebării, deficitul comercial îndreptându-se către 3%, iar estimările persistă şi pentru 2017.

Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare nu schimbă fundamental problemele. Faptul că se trec nişte bani de la un minister la altul, pentru că, probabil, până la finalul anului instituţiile de la care se taie surse de finanţare nu ar fi reuşit să cheltuiască atât cât aveau, nu este ceva neobişnuit. Este normal transferul acestor bani", a conchis domnia sa.

• FMI: "Măsurile adoptate de Guvern vor aşeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă"

Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele pe care Guvernul intenţionează să le adope - o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale - vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB, în anul 2016, şi peste acest nivel în 2017, dacă nu vor fi identificate măsuri compensatorii "sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital", consideră Andrea Schaechter, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţionl (FMI) în România. Domnia sa apreciază că "această abordare prociclică va induce un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creşterea economică, şi va aşeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă".

Oficialul FMI a mai subliniat, în scrisoarea de la finalul vizitei în ţara naostră, că accelerarea reformelor fiscale structurale este esenţială pentru consolidarea finanţelor publice şi pentru îmbunătăţirea calităţii bugetului.

"În mod special, deşi colectarea impozitelor şi taxelor a fost considerabil mai bună în acest an, decalajul de colectare se menţine semnificativ. (...) Noul regim de impozitare a resurselor naturale avut în vedere ar trebui calibrat cu atenţie pentru a se asigura un echilibru între stimularea investiţiilor, pe de o parte, şi obţinerea de către stat a părţii ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte", a mai opinat doamna Schaechter.

Domnia sa consideră că, pe partea de cheltuieli, măsurile cheie de eficientizare includ demararea unor analize pilot ale cheltuielilor publice în vederea identificării posibilităţilor de câştiguri de eficienţă; punerea în aplicare şi întărirea listei de prioritizare a investiţiilor pentru a spori calitatea investiţiilor şi finalizarea implementării la scara naţională a sistemului de control al angajamentelor, menit să îmbunătăţească gestionarea cheltuielilor.

În opinia domniei sale, politica monetară se confruntă cu noi provocări, preconizându-se că inflaţia generală anuală se va menţine în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA la alimente, reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 şi preţurile mai mici la mărfuri.

"Lipsa progreselor în zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de creştere pe termen lung. (...) Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în sectorul întreprinderilor de stat. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în întreprinderile de stat, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice. Fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, avantajele activităţii economice puternice din prezent nu vor avea decât o viaţă scurtă, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente", a concluzionat reprezentantul FMI.

• Ialomiţianu: "Adevărata bombă din bugetul pentru anul 2016 o reprezintă cele 12 miliarde lei, credite de angajament oferite unor administraţii publice locale"

Îngrijorările formulate de preşedintele României pe marginea "aventurii fiscal-bugetare a Guvernului Ponta" au fost confirmate prin avertizările delegaţiei FMI privind depăşirea tuturor pragurilor de sustenabilitate în anul 2016: "scăderi puternice de fiscalitate şi venituri, dublate de o creştere nesustenabilă a cheltuielilor publice structurale în următorii doi ani", arată deputatul liberal Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe, într-un comunicat de presă.

Acesta subliniază: "Cu siguranţă că îngrijorările delegaţiei FMI ar fi fost mult mai mari dacă ar fi avut cunoştinţă şi despre modul în care s-a parafat cea de-a două rectificare bugetară din anul 2015, făcută pe furiş la o vilă de protocol, deşi legea obligă la transparenţă. La marea întâlnire de taină au fost tăiate 1,6 miliarde de lei de la investiţii publice în infrastructura de transport, după ce Guvernul Ponta tăiase deja 1 miliard la rectificarea din vară. Tot cu acest prilej s-a decis ca 2,5 miliarde de lei să fie distribuiţi ineficient şi netransparent către administraţiile locale conduse de primari PSD.

Adevărata bombă din bugetul pentru anul 2016 o reprezintă însă cele 12 miliarde lei, adică 1,62% din PIB, credite de angajament oferite unor administraţii publice locale, prin care PSD îşi recompensează primarii şi pregăteşte campania electorală de anul viitor. Dacă adăugăm această sarcină bugetară celorlalte promisiuni ale PSD pentru anul viitor, este uşor de estimat că România va depăşi ţinta de deficit ESA de 3% din PIB".

• SRI primeşte 140,4 milioane lei

Cele 1,6 miliarde lei amintite mai sus reprezintă suma cu care bugetul Transporturilor va fi diminuat pe sold. În acelaşi timp, vor fi alocate 597,3 milioane lei pentru capitalizarea Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" SA, pentru plata restanţelor către minister şi 55 milioane lei pentru capitalizarea Metrorex, în vederea plăţii ratei aferente unui credit comercial. Alte 141,98 milioane lei vor fi adăugate la titlul "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", în principal pentru întreţinerea infrastructurii rutiere, 265,3 milioane lei - pentru plata facilităţilor la transportul pe calea ferată, metrou, rutier, de care beneficiază anumite categorii sociale şi 126,2 milioane lei - subvenţii în principal pentru asigurarea serviciului public de transport feroviar de călători.

Instituţiile care vor primi bani în plus la cea de-a doua rectificare bugetară a anului în curs sunt: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (769,5 milioane lei); Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (754,4 milioane lei, pe sold); Ministerul Fondurilor Europene (729,6 milioane lei); Ministerul Apărării Naţionale (558,1 milioane lei); Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (271,4 milioane lei); Ministerul Afacerilor Interne (269,2 milioane lei); Ministerul Justiţiei (245,0 milioane lei); Serviciul Român de Informaţii (140,4 milioane lei); Ministerul Afacerilor Externe (132,8 milioane lei); Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (80,1 milioane lei); Ministerul Finanţelor Publice (584,3 milioane lei).

Potrivit proiectului de rectificare bugetară, în primul semestru din acest an, produsul intern brut a crescut cu 3,8%, ca urmare a contribuţiei pozitive a cererii interne, care s-a bazat, în principal, pe relansarea investiţiilor, îndeosebi a celor din sectorul privat. Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut, cu 1 procent, în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 8,3% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 10,6%.