Legislaţia în domeniul copiei private generează abuzuri: Plăţile fără temei ameninţă industria IT

Companiile din industria IT sunt "vinovaţii fără vină" în procesele intentate pentru neplata pentru perioade diferite începând din 2002 a unei remuneraţii compensatorii pentru copia privată definită clar abia în 2005. "Considerăm un abuz încercarea organismului de gestiune a drepturilor de autor COPYRO de a-şi pune pe primul plan interesele în interpretarea legislaţiei aplicabile remuneraţiei compensatorii pentru copie privată din 2005 şi în cererea adresată companiilor de a plăti, retroactiv, un procent de 5% din preţul aparatelor nou intrate pe listă. Iar Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), organismul care ar trebui să fie arbitru în acest caz îşi dovedeste "imparţialitatea" susţinând COPYRO", a declarat Valentin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (APDETIC).

Prima variantă a legii privind drepturile de autor - legea 8/1996 - definea foarte imprecis lista aparatelor supuse plăţilor pentru copia privată şi prevedea obligaţia de plată a 5% din preţul "aparatelor care permit reproducerea". Această lege a fost modificată de Legea 285/2004, de OUG 123/2005 şi de legea privind aprobarea OUG 123/2005 privind modificarea şi completarea legii nr. 8/1996. De-abia în anul 2005 lista aparatelor pentru care se plătesc remuneraţii compensatorii pentru copia privată a fost clar definită prin Hotărârea arbitrală din 23 mai 2005. Aceasta listă cuprinde fotocopiatoarele, scannerele, imprimantele şi multifunctionalele.

Iniţial COPYRO a notificat firmele membre APDETIC pentru plata cuantumului de 5% retroactiv, din 2005, pentru toate categoriile de echipamente nou introduse pe listă, iar apoi, în lipsa acceptului acestora, le-a acţionat în instanţă. Este de remarcat că, dintre organismele de gestiune colectivă, numai COPYRO a solicitat plata retroactivă. Celelalte organisme au aplicat noua listă după data publicării sale, adică începând cu 2005, fară pretenţii retroactive. "Decizia COPYRO duce România într-o direcţie contrară celorlalte state europene, care, pentru promovarea industriei IT&C, acordă scutiri de remuneraţii. Este cazul Portugaliei, care a scutit aparatele digitale de plata remuneraţiei compensatorii pentru copia privată", a mai declarat Valentin Negoiţă.

Membrii asociaţiei APDETIC sunt de părere că această decizie unilaterală a Copyro ar putea afecta grav industria de IT din România. Plata unor sume foarte mari, care reprezintă remuneraţii compensatorii pentru copia privată din anul 2002 până în 2005, ar destabiliza sau chiar falimenta unele companii de IT din România, care nu şi-au făcut provizioane la acel moment şi nu au inclus remuneraţia compensatorie de 5% în preţul de vânzare, întrucât aceasta nu fusese încă stabilită. Consecinţa directă a aplicării acestei taxe ar fi scumpirea echipamentelor IT pentru ca importatorii să-şi poată recupera pierderile. Aceasta situaţie ar dezavantaja companiile existente pe piaţa IT înainte de 2005, în raport cu cele intrate pe piaţă după adoptarea legii.

Demersurile COPYRO sunt susţinute tacit de organisme ale statului. Printre acestea se numără ORDA, al cărei rol este de a media în mod imparţial conflictul dintre COPYRO şi reprezentanţii companiilor din domeniul IT. ORDA a prezentat adesea în instanţă documente probatorii în favoarea COPYRO, documente pe care judecatorii se bazează în procesele cu companiile din domeniul IT. Membrii APDETIC îşi exprimă, totuşi, încrederea în imparţialitatea doamnei Rodica Pârvu, Director General ORDA, fostă funcţionară COPYRO, faţă de conflictul dintre reprezentanţii utilizatorilor şi ai titularilor de drepturi în legătură cu această situaţie abuzivă.