Reporter: Anul trecut, pe piaţa tutunului, au avut loc creşteri importante de preţuri. Care este explicaţia?
Adrian Popa: Chiar dacă prognoza pentru 2014 era una optimistă datorită aprecierii leului faţă de euro, decizia luată în decembrie 2013, de a indexa cursul de schimb euro/leu folosit pentru accize, a avut efecte negative care s-au tradus, în special, prin contracţia pieţei legale de ţigarete în favoarea celei ilegale.
Acesta a fost motivul pentru care, în 2014, preţurile ţigaretelor au crescut nefiresc de mult, în contradicţie cu realităţile economice, adâncind şi mai mult diferenţele de preţ dintre piaţa românească şi vecinii noştri - Moldova, Ucraina şi Serbia. Devalorizarea Grivnei din Ucraina şi "războiul de preţuri" din Moldova, combinate cu creşterea forţată din România au adus diferenţele la niveluri mai mari decât cele consemnate în 2009-2010, perioadă în care contrabanda cu ţigarete a atins maximul istoric de 36% din totalul consumului.
De exemplu, un pachet de Kent costă, în România, 15 lei, iar în Moldova de cinci ori mai puţin, iar un pachet de Pall Mall costă, în ţara noastră 14 lei, iar în Moldova de şapte ori mai puţin.
Dacă adăugăm şi faptul că în România am depăşit şi nivelul preţurilor din Bulgaria şi Ungaria, este clar că, geografic, suntem înconjuraţi de pieţe cu preţuri mai mici. Dacă România era, până nu de mult, o ţară de tranziţie a ţigărilor către Europa de Vest, iată că, treptat, devine din ce în ce mai mult o piaţă de destinaţie.
Reporter: Nivelul comerţului ilicit cu ţigarete este din nou într-o creştere alertă, în ianuarie fiind înregistrat un nivel al contrabandei de 19,2% din piaţă...
Adrian Popa: Saltul de 4 puncte procentuale consemnat în ianuarie 2015 (n.r. faţă de nivelul contrabandei înregistrat la finalul anului trecut) nu face decât să întărească afirmaţiile de mai sus.
Reporter: Care sunt efectele acestui fenomen?
Adrian Popa: Orice creştere a nivelului contrabandei se traduce prin pierderi, atât pentru bugetul statului, cât şi pentru jucătorii din piaţă. În sume absolute, ca urmare a faptului că, în medie, 80% din preţul plătit de consumator reprezintă taxe, pierderea cea mai mare este a statului. Fiecare punct procentual de contrabandă va produce pierderi anuale de circa 40 de milioane de euro (accize, TVA, impozit pe profit, contribuţii la asigurările sociale, etc.) la bugetul statului. Pentru industrie, efectele se traduc în pierderi de bani, volume şi, în ultimă instanţă, în nevoia de re-dimensionare a resurselor (cheltuieli şi investiţii).
Acesta este motivul pentru care considerăm că suntem partenerii guvernului în efortul de a scădea contrabanda.
Reporter: Care este cel mai îngrijorător aspect din acest domeniu?
Adrian Popa: La o analiză atentă a rezultatelor cercetării Novel Research, ne îngrijorează şi faptul că, în comparaţie cu anul record 2010, peste 50% din produsele de contrabandă care ajung în România sunt de provenienţă necunoscută, tipice crimei organizate.
Credem cu tărie că a sosit momentul pentru implementarea unor măsuri speciale de luptă împotriva contrabandei cu ţigarete. Istoria recentă demonstrează că autorităţile române sunt capabile să facă faţă acestei ameninţări în creştere evidentă, aplicând reglementările bune şi eficiente deja existente (de exemplu Ordinul Preşedintelui ANAF 230/2014 care limitează cantitatea de ţigarete ce poate fi introdusă în România prin punctele de trecere de la frontiera externă a UE la 2 pachete/7 zile), care, în mod ciudat, nu se aplică, dar şi prin revizuirea şi înnoirea unor iniţiative puse în practică în 2010.
Reporter: Mulţumesc!