STABILIREA PRIORITĂŢILOR ŞI STRATEGIEI PENTRU 2014-2020 Leonard Orban: "Sectorul privat ar trebui implicat în gestionarea fondurilor europene"

Pe fondul capacităţii administrative reduse, se va lua în calcul implicarea sectorului privat în gestionarea fondurilor europene pentru următorul cadru financiar 2014-2020, prin înfiinţarea unor organisme intermediare (OM) private, a declarat, ieri, Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, în cadrul unei conferinţe.

Lipsa de coordonare instituţională, una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat ţara noastră în procesul de absorbţie, poate fi rezolvată, potrivit domniei sale, prin limitarea numărului de autorităţi de management (AM) sub tutela unui singur minister, care să şi supravegheze întregul proces, implementarea politicilor sectoriale să se facă la nivel de ministere şi OM să decidă ce proiecte să finanţeze.

Leonard Orban a declarat: "Coordonarea întregului proces, deşi exis-ta pe hârtie, nu a fost funcţională până să fie creat Ministerul Afacerilor Europene (MAEur). Nu numai diferite AM au avut o abordare separată şi necoordonată, dar şi OM s-au transformat în state în stat şi, astfel, au apărut o serie de aberaţii de genul procedurilor diferite pentru aceeaşi operaţiune. Unii au împins birocraţia la culmi greu de imaginat, în timp ce alţii au simplificat".

În plus, proiectele aprobate pentru noul cadru financiar ar trebui orientate spre rezultate, astfel încât întreaga societate să beneficieze de efectul de multiplicare. "Fără această abordare, chiar dacă vom reuşi să îmbunătăţim rata de absorbţie, efectele s-ar putea să nu apară", a subliniat ministrul.

• Industria ar trebui să devină prioritate naţională

În plin proces de definire a priorităţilor europene şi naţionale care vor sta la baza Acordului de Parteneriat şi a programelor pentru următoarea perioadă de progamare, ţara noastră ar trebui să definească dezvoltarea industriei şi, implicit, a întreprinderilor mari drept prioritate, a afirmat Leonard Orban, subliniind că, în ciuda accentului pus pe întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), în toate statele dezvoltate industria este cea care aduce cu sine dezvoltarea întregii economii.

Marja de manevră de stabilire a priorităţilor la nivel naţional nu este, însă, foarte mare. Pe de o parte, indicatorii sunt predefiniţi de strategia Europa 2020, şi pe de altă parte, de bugetul în curs de negociere. Prin Poziţia Serviciilor Comisiei Europene (CE) privind Acordul de Parteneriat şi programele în România pentru perioada 2014-2020, lansată în cadrul aceleiaşi conferinţe, aceste priorităţi sunt detaliate pe sectoare de activitate. Deşi responsabilitatea întocmirii draftului aparţine Guvernului naţional, CE încearcă să faciliteze procesul de negociere prin prezentarea nevoilor de dezvoltare ale ţării noastre aşa cum sunt văzute la Bruxelles.

Această poziţie nu ne prezintă într-o lumină pozitivă, însă ministrul apreciază că această imagine este una corectă, ţara noastră putând fi caracterizată de "puţine zone de modernitate, foarte multe provocări, greu de rezolvat".

• "Better spending", dar fără modificarea echilibrului

În ceea ce priveşte negocierea bugetului pentru aceeaşi perioadă, ţara noastră a acceptat conceptul de cheltuire eficientă ("better spending"), care serveşte şi propriilor interese, dar nu este de acord ca alte state să folosească acest concept pentru alte scopuri, potrivit domnului Leonard Orban.

"Propunerea Ciprului, de a reduce bugetul cu 50 miliarde euro, nu numai că reduce bugetul propus, dar, conform analizei noastre, modifică echilibrul fin între state şi politici, aşa cum a fost propus de CE", a mai spus domnia sa, declarându-se sceptic cu privire la obţinerea unui acord până la finalul anului curent şi subliniind că preferă să nu se ajungă la niciun acord, decât să se ajungă la un acord puţin mulţumitor, care să afecteze coeziunea în Uniunea Europeană (UE)

• Oficial european: Este nevoie de consens politic pentru a evita un nou eşec al absorbţiei

Priorităţile de finanţare pentru următoarea perioadă trebuie să se concentreze pe alinierea la obiectivele strategiei "Europa 2020", să asigure, prin respectarea condiţionalităţilor, condiţiile de bază ale funcţionării sistemului şi să stimuleze performanţa prin acordare de stimulente, sugerează domnul Normunds Popens, director general adjunct la Direcţia Generală pentru Politică Regională şi Urbană din cadrul CE, prezent la acelaşi eveniment.

Sprijinul şi consensul întregii clase politice, dar şi consultările cu toţi actorii implicaţi sunt, în opinia domniei sale, ingrediente absolut necesare pentru evitarea unui eşec cum este cel din actuala perioadă financiară. CE se arată dispusă să lucreze cu autorităţile de la Bucureşti pentru stabilirea priorităţilor, însă îşi doreşte să vadă, dincolo de formalităţi, schimbări de substanţă.

Potrivit documentului prezentat de experţii europeni, principalele provocări pentru economia naţională, încă vulnerabilă în faţa crizei, cărora trebuie să le răspundă programarea, sunt declinul economic, numărul redus de persoane ocupate, scăderea volumului de investiţii, amplificarea disparităţilor regionale şi deficienţele de ordin structural privind competitivitatea economică, infrastructura subdezvoltată şi ineficienţa adiministraţiei publice.