Bursa peştelui, în şase oraşe din România

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) va demara, în a doua parte a acestui an, un proiect care vizează organizarea unor "burse de peşte" în şase oraşe din România importante din punct de vedere piscicol şi economic. Preşedintele ANPA, Valentin Bucks, a declarat: "Vom demara în a doua parte a acestui an un proiect pentru organizarea unor licitaţii de peşte în şase oraşe importante din România, care se vor derula zilnic. Oraşele vizate sunt Constanţa, Galaţi, Tulcea, Bucureşti, Iaşi şi Craiova. În prezent realizăm studiile de fezabilitate pentru a cunoaşte locaţiile cu potenţial piscicol şi economic, dar şi pentru o estimare a costurilor necesare concretizării acestui proiect".

Acesta a precizat că un astfel de proiect se poate realiza numai în colaborare cu consiliile locale din oraşele menţionate deoarece acestea trebuie să pună la dispoziţie clădirile unde se vor organiza aceste licitaţii, locaţiile fiind adecvate depozitării, atât a peştelui proaspăt cât şi a celui congelat.

"Zilnic vor avea loc tranzacţii cu peşte între pescari sau asociaţiile de pescari şi cumpărătorii acreditaţi de ANPA, acestea fiind înregistrate electronic într-un sistem. Va exista un fel de arenă unde cei care participă la licitaţie vor vedea pe un ecran toate cantităţile de peşte scoase la vânzare, speciile şi preţurile de pornire. În prezent un astfel de mecanism funcţionează cu succes în multe din statele UE", a subliniat preşedintele ANPA, citat de Agerpress.

Acesta a mai menţionat că în România nu poate fi creată o Bursă a Peştelui în sensul tradiţional, pentru că nu avem deocamdată o bursă puternică de mărfuri, în prezent existând percepţia că tot ceea ce nu se vinde se înscrie la bursă.

România va beneficia prin Programul Operaţional pentru Pescuit /POP/ de fonduri de peste 307 milioane euro, până în anul 2013, pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării, precum şi pentru dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti, din care 230,714 milioane euro reprezintă contribuţia UE, diferenţa fiind asigurată din bugetul naţional. La ora actuală numai acvacultura din România are nevoie de investiţii de două-trei ori mai mari decât fondurile care vor veni de la Uniunea Europeană în acest sector, pentru a putea fi competitivă pe piaţa europeană, consideră patronatele din sector.

România are la ora actuală în jur de 60.000 de hectare de ferme piscicole în producţie, dar poate susţine până la 100.000 de hectare, în condiţiile în care are potenţial şi resurse pentru a creşte producţia de peşte în acvacultură.

În 1988, România realiza o producţie de peşte de 78.000 de tone, iar în prezent de numai 12.000 de tone din acvacultură, importând în jur de 50-60.000 tone de peşte oceanic şi marin.

România are la Marea Neagră o zonă economică exclusivă de 25.000 km pătraţi şi o zonă de coastă de 250 km. Speciile predominante în Marea Neagră sunt cele de talie mică: şprot (73,39%), hamsie (7,60%), guvid (4,67%) şi bacaliar (4,55%).

Reţeaua hidrografică a României este de 843.710 ha, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din suprafaţa totală a ţării.

Capacitatea de producţie a sectorului piscicol românesc cuprinde 400.000 hectare de lacuri naturale (inclusiv Delta Dunării) şi lacuri de acumulare, 84.500 ha crescătorii piscicole, 15.000 ha pepiniere, 66.000 km de râuri, din care 18.200 km în zona montană şi 1.075 km fluviul Dunărea.